MUMIFIÁ vb. I v. mumifica.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
MUMIFIÉRE s.f. v. mumificare.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
MUMIFIÁ vb. I. tr., refl. A (se) mumifica. [Pron. -fi-a. / < cf. fr. momifier].
(Dicţionar de neologisme)
MUMIFIÉRE s.f. 1. Mumificare. 2. Proces de uscare a fructelor datorită unor ciuperci. V. monilioză. [Pron. -fi-e-. / < mumifia].
(Dicţionar de neologisme)
MUMIFIÁ vb. tr., refl. a (se) mumifica. (< fr. momifier)
(Marele dicţionar de neologisme)
mumifiá vb. (sil. -fi-a), ind. prez. 3 sg. mumifiáză; conj. prez. 3 sg. şi pl. mumifiéze (sil. -fi-e-); ger. mumifiínd (sil. -fi-ind)
(Dicţionar ortografic al limbii române)
mumifiére s. f. (sil. -fi-e), g.-d. art. mumifiérii; pl. mumifiéri
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
MUMIFIÁ vb. v. mumifica.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
MUMIFIÉRE s.f. v. mumificare.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
MUMIFIÉRE s.f. 1. Mumificare. 2. Proces de uscare a fructelor datorită unor ciuperci. V. monilioză. [Pron. -fi-e-. / < mumifia].
(Dicţionar de neologisme)
MUMIFIÁ vb. tr., refl. a (se) mumifica. (< fr. momifier)
(Marele dicţionar de neologisme)
mumifiá vb. (sil. -fi-a), ind. prez. 3 sg. mumifiáză; conj. prez. 3 sg. şi pl. mumifiéze (sil. -fi-e-); ger. mumifiínd (sil. -fi-ind)
(Dicţionar ortografic al limbii române)
mumifiére s. f. (sil. -fi-e), g.-d. art. mumifiérii; pl. mumifiéri
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
MUMIFIÁ vb. v. mumifica.
(Dicţionar de sinonime)