mumifiere

MUMIFIÁ vb. I v. mumifica.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MUMIFIÉRE s.f. v. mumificare.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MUMIFIÁ vb. I. tr., refl. A (se) mumifica. [Pron. -fi-a. / < cf. fr. momifier].
(Dicţionar de neologisme)

MUMIFIÉRE s.f. 1. Mumificare. 2. Proces de uscare a fructelor datorită unor ciuperci. V. monilioză. [Pron. -fi-e-. / < mumifia].
(Dicţionar de neologisme)

MUMIFIÁ vb. tr., refl. a (se) mumifica. (< fr. momifier)
(Marele dicţionar de neologisme)

mumifiá vb. (sil. -fi-a), ind. prez. 3 sg. mumifiáză; conj. prez. 3 sg. şi pl. mumifiéze (sil. -fi-e-); ger. mumifiínd (sil. -fi-ind)
(Dicţionar ortografic al limbii române)

mumifiére s. f. (sil. -fi-e), g.-d. art. mumifiérii; pl. mumifiéri
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
MUMIFIÁ vb. v. mumifica.
(Dicţionar de sinonime)