muncitorime dex - definiţie, sinonime, conjugare

muncitorime

MUNCITORÍME s.f. Totalitatea muncitorilor (2); mulţime de muncitori. – Muncitor + suf. -ime.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MUNCITORÍM//E ~i f. (colectiv de la muncitor) 1) Totalitate a muncitorilor. 2) Mulţime de muncitori. /muncitor + suf. ~ime
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

muncitoríme s. f., g.-d. art. muncitorímii
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: mu mun munc munci muncit

Cuvinte se termină cu literele: me ime rime orime torime