municipal
MUNICIPÁL, -Ă, municipali, -e, adj. Care aparţine unui municipiu, privitor la un municipiu, de municipiu. – Din fr. municipal.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
MUNICIPÁL ~ă (~i, ~e) Care ţin de municipiu; propriu municipiului. /<fr. municipal
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
MUNICIPÁL, -Ă s.m. şi f. (Rar) Măturător de stradă. [< fr. municipal].
(Dicţionar de neologisme)
MUNICIPÁL, -Ă adj. Referitor la administraţia municipiilor. ♢ Consiliu municipal = consiliu de conducere al unui oraş. [< fr. municipal, cf. lat. municipalis].
(Dicţionar de neologisme)
MUNICIPÁL, -Ă I. adj. referitor la municipiu. ♢ (s. f.) expoziţie (de arte plastice) organizată la nivel de municipiu. II. s. m. f. măturător de stradă. (< fr. municipal, lat. municipalis)
(Marele dicţionar de neologisme)
municipál adj. m., pl. municipáli; f. sg. municipálă, pl. municipále
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
MUNICIPÁL ~ă (~i, ~e) Care ţin de municipiu; propriu municipiului. /<fr. municipal
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
MUNICIPÁL, -Ă adj. Referitor la administraţia municipiilor. ♢ Consiliu municipal = consiliu de conducere al unui oraş. [< fr. municipal, cf. lat. municipalis].
(Dicţionar de neologisme)
MUNICIPÁL, -Ă I. adj. referitor la municipiu. ♢ (s. f.) expoziţie (de arte plastice) organizată la nivel de municipiu. II. s. m. f. măturător de stradă. (< fr. municipal, lat. municipalis)
(Marele dicţionar de neologisme)
municipál adj. m., pl. municipáli; f. sg. municipálă, pl. municipále
(Dicţionar ortografic al limbii române)