murmuitor

MURMUITÓR, -OÁRE, murmuitori, -oare, adj. (Înv.) Murmurător. [Pr.: -mu-i-] – Murmui + suf. -tor.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

murmuitór adj. m. (sil. -mu-i-), pl. murmuitóri; f. sg. şi pl. murmuitoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)

Sinonime:
MURMUITÓR adj. v. murmurător, susurător, şopotitor.
(Dicţionar de sinonime)

Cuvinte care încep cu literele: mu mur murm murmu murmui

Cuvinte se termină cu literele: or tor itor uitor muitor