MUSCĂLÉSC, -EÁSCĂ, muscăleşti, adj. (Înv. şi pop.) Care aparţine muscalilor2, privitor la muscali2, care provine din ţara muscalilor2; rusesc. [Var.: moscălésc, -eáscă adj.] – Muscal2 + suf. -esc.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
spin-muscălésc s. m.
(Dicţionar ortografic al limbii române)
muscălésc adj. m., f. muscăleáscă; pl. m. şi f. muscăléşti
(Dicţionar ortografic al limbii române)
muscălí, muscălésc, vb. IV (înv.) a adopta obiceiuri ruseşti, a se face muscal.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)
Sinonime:
MUSCĂLÉSC adj. v. rus, rusesc.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
spin-muscălésc s. m.
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionar ortografic al limbii române)
muscălí, muscălésc, vb. IV (înv.) a adopta obiceiuri ruseşti, a se face muscal.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)
Sinonime:
MUSCĂLÉSC adj. v. rus, rusesc.
(Dicţionar de sinonime)