mutește dex - definiţie, sinonime, conjugare
MUTÉŞTE adv. Pe tăcute, fără vorbă. [Var.: muţéşte adv.] – Mut + suf. -eşte.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MUŢÉŞTE adv. v. muteşte.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MUŢÍ, muţesc, vb. IV. Intranz. (Pop.) 1. A pierde facultatea de a vorbi; a deveni mut. 2. (Despre sunete, voci etc.) A scădea în intensitate; a amuţi. – Din mut.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MUTÉŞTE adv. Ca muţii; pe tăcute. /mut + suf. ~eşte
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

mutéşte adv.
(Dicţionar ortografic al limbii române)

muţí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. muţésc, imperf. 3 sg. muţeá; conj. prez. 3 sg. şi pl. muţeáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
MUŢÍ vb. 1. (MED.) a amuţi. 2. a amuţi, a dispărea, a înceta, a se linişti, a se potoli, a se stinge. (Toate zgomotele au ~ în stradă.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: mu mut mute mutes mutest

Cuvinte se termină cu literele: te ste este teste uteste