mutică dex - definiţie, sinonime, conjugare

mutică

mutică mutic
MÚTICĂ, mutici, adj. (Despre frunze) Care se termină cu un organ prelungit (spin etc.). – Din fr. mutique, lat. muticus.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MÚTIC, -Ă adj. (Despre frunze) Care se termină cu un organ prelungit (spin, aculeu etc.). [< fr. mutique, cf. lat. muticus – spin].
(Dicţionar de neologisme)

MÚTIC, -Ă adj. (despre frunze) care se termină cu un organ prelungit (spin, aculeu etc.). (< fr. mutique, lat. muticus)
(Marele dicţionar de neologisme)

mútic adj. m., pl. mútici; f. sg. mútică, pl. mútice
(Dicţionar ortografic al limbii române)

mútică adj. f., pl. mútice
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: mu mut muti mutic

Cuvinte se termină cu literele: ca ica tica utica