muzicant
[Sinonime]
MUZICÁNT, -Ă, muzicanţi, -te, s.m. şi f. 1. Persoană care cântă la un instrument muzical. 2. (Înv.) Persoană care cunoaşte, se ocupă cu muzica, are aptitudini pentru muzică; p. ext. compozitor. – Din it. musicante, germ. Musikant.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
MUZICÁN//T ~tă (~ţi, ~te) m. şi f. 1) Persoană care cântă la un instrument muzical. 2) Persoană care se ocupă cu muzica; specialist în muzică. /<it. musicante, germ. Musikant
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
MUZICÁNT, -Ă s.m. şi f. Cel care cântă la un instrument muzical. [Cf. it. musicante, germ. Musikant].
(Dicţionar de neologisme)
MUZICÁNT, -Ă s. m. f. cel care cântă la un instrument muzical ca profesionist. (< it. musicante, germ. Musikant)
(Marele dicţionar de neologisme)
muzicánt s. m., pl. muzicánţi
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
MUZICÁNT s. (reg.) mujicaş, (înv.) muzic. (~ într-o fanfară.)
(Dicţionar de sinonime)
MUZICÁNT s. v. compozitor.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
MUZICÁN//T ~tă (~ţi, ~te) m. şi f. 1) Persoană care cântă la un instrument muzical. 2) Persoană care se ocupă cu muzica; specialist în muzică. /<it. musicante, germ. Musikant
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
MUZICÁNT, -Ă s. m. f. cel care cântă la un instrument muzical ca profesionist. (< it. musicante, germ. Musikant)
(Marele dicţionar de neologisme)
muzicánt s. m., pl. muzicánţi
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
MUZICÁNT s. (reg.) mujicaş, (înv.) muzic. (~ într-o fanfară.)
(Dicţionar de sinonime)
MUZICÁNT s. v. compozitor.
(Dicţionar de sinonime)