nămete dex - definiţie, sinonime, conjugare

nămete

[Sinonime]
NĂMÉTE, nămeţi, s.m. (Mai ales la pl.) Cantitate mare de zăpadă (ninsă sau adunată de viscol); troian, noian. ♦ P. ext. (Urmat de determinări introduse prin prep. „de”) Cantitate mare din ceva; grămadă, morman. – Din bg. namet.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

NĂMÉ//TE ~ţi m. mai ales la pl. Strat gros de zăpadă viscolit şi îngrămădit în formă de val; troian. /<bulg. namet
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

năméte (năméţi), s.m. – 1. Troian, morman de zăpadă. – 2. Uriaş, gigant. – Var. nămet, neme(t)e. Mr. nămet. Sb. namet „amplasament” şi „impozit”, din sl., sb. nametati „a amplasa” (Miklosich, Slaw. Elem., 31; Miklosich, Lexicon, 406; Cihac, II, 210; Conev 37), cf. omăt, podmet. Sensul al doilea arată o asociere a acestui cuvînt cu creaţiile expresive de tipul mamină sau namilă „pocitanie”: de la o var. neatestată *namură s-ar fi format un sing. regresiv nam, s.m. (obiect voluminos), cf. Scriban; şi prezenţa acestui cuvînt ar fi facilitat o greşeală de interpretare, prin care s-ar fi considerat nămete ca un der. de la nam cu suf. -ete. Der. nămetenie (var. nemetenie, nemetanie), s.f. (pocitanie, fantoşă; uriaş); nămeţi (var. nemeţi), vb. (a bloca, a închide; a acumula zăpadă pînă la blocarea intrărilor); nămornic, adj. (colosal, enorm), cf. mamorniţă; nemeţ (var. nămeteţ, nimiteţ), s.m. (minge, cucui; Mold., fular), cu suf. -, cf. rut. nametka „fular”; nimăt, s.n. (Mold., îngrăditură, gard).
(Dicţionarul etimologic român)

năméte s. f., pl. năméţi
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
NĂMÉTE s. noian, troian, (prin Mold.) sul. (Un ~ de zăpadă.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: na nam name namet

Cuvinte se termină cu literele: te ete mete amete