năpustitor dex - definiţie, sinonime, conjugare

năpustitor

năpustitór, năpustitoáre, s.m. şi f. (înv. şi reg.) 1. persoană care lasă pe cineva fără ajutor. 2. slobozitor (la războiul de ţesut). 3. grăunţar (la roata morii).
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)


Cuvinte care încep cu literele: na nap napu napus napust

Cuvinte se termină cu literele: or tor itor titor stitor