născătoarea dex - definiţie, sinonime, conjugare
NĂSCĂTOÁRE, născătoare, adj., s.f. 1. Adj., s.f. (Înv. şi pop.) (Femeie) care naşte sau a născut unul sau mai mulţi copii. 2. S.f. (În Biserica creştină) Fecioara Maria, mama lui Isus. – Naşte + suf. -ătoare.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

născătoáre s.f. (pl. născători), adj. (m. -)
(Dictionnaire morphologique de la langue roumaine)

născătór (înv., pop.) adj. m., pl. născătóri; adj. f., s. f. sg. şi pl. născătoáre
(Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, ediţia a II-a)

născătoáre s. f., adj. f., g.-d. art. născătoárei; pl. născătoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
NĂSCĂTOÁREA s. art. v. Maica Domnului.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: na nas nasc nasca nascat

Cuvinte se termină cu literele: ea rea area oarea toarea