năstimire dex - definiţie, sinonime, conjugare
năstimí (năstimésc, năstimít), vb. refl. – (Trans., Olt.) A ieşi, a apărea, a se produce. Origine suspectă. Pare legat de sb. nastati, nastajem (Candrea; Scriban).
(Dicţionarul etimologic român)

năstimíre, năstimíri, s.f. (reg.) 1. (despre plante) răsărire, ivire, apariţie, năstimeală. 2. (fig.) naştere; facere, creare.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)

năstimí, năstimésc, vb. IV refl. (reg.) 1. (despre plante) a ieşi din pământ, a se ivi. 2. (despre boli) a apărea, a se ivi. 3. (despre copii) a creşte, a dezvolta.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)


Cuvinte care încep cu literele: na nas nast nasti nastim

Cuvinte se termină cu literele: re ire mire imire timire