nătângit dex - definiţie, sinonime, conjugare
NĂTÂNGÍ, nătângesc, vb. IV. Refl. . 1. (Rar) A deveni nătâng (1); a se prosti, a se tâmpi. 2. (Pop.) A se încăpăţâna, a se îndărătnici; a se îndârji, a se înverşuna. – V. nătâng.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A SE NĂTÂNG//Í mă ~ésc intranz. rar1) A deveni nătâng. 2) A stărui într-o acţiune sau într-o atitudine contrar bunului-simţ. /v. nătâng
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

NĂTÂNGÍT, -Ă, nătângiţi, -te, adj. (Rar) Încăpăţânat; îndârjit. – V. nătângi.
(Dicţionarul limbii române moderne)

nătângí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. nătângésc, imperf. 3 sg. nătângeá; conj. prez. 3 sg. şi pl. nătângeáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
NĂTÂNGÍ vb. v. încăpăţâna, îndărătnici, îndârji, înverşuna.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: na nat nata natan natang

Cuvinte se termină cu literele: it git ngit angit tangit