nătăflete dex - definiţie, sinonime, conjugare
NĂTĂFLÉŢ, -EÁŢĂ, nătăfleţi, -ţe, adj., s.m. şi f. (Persoană) care este lipsită de isteţime, care nu ştie să se descurce, pe care o înşeală cu uşurinţă toţi; p.ext. (om) prost, tont, nătâng. [Var.: nătăfléte adj., s.m.] – Probabil contaminare între nătărău şi fleţ.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

NĂTĂFLÉTE adj., s.m. v. nătăfleţ.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

NĂTĂFL//ÉŢ ~eáţă (~éţi, ~éţe) şi substantival Care nu se poate descurca în împrejurările vieţii; care poate fi lesne păcălit. /Probabil prin contaminare între nătărău + fleţ
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

nătăfléţ adj. m., s. m. (sil. -fleţ), pl. nătăfléţi; f. sg. nătăfleáţă, pl. nătăfléţe
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
NĂTĂFLÉŢ adj., s. v. prost.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: na nat nata nataf natafl

Cuvinte se termină cu literele: te ete lete flete aflete