năvrăpi dex - definiţie, sinonime, conjugare
NĂVRÁP, năvrapi, s.m. Pedestraş din armata neregulată a Imperiului Otoman; p. ext. năvălitor, jefuitor. – Din sl. navrapŭ „jaf”.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

năvráp (năvrápi), s.m. – Jefuitor, prădător. Sl. navrapŭ „pătrundere, incursiune” (Tiktin), cf. rus. navoropŭ. – Der. năvrăpi, vb. (a jefui; a se repezi, a se năpusti); năvrăpitură, s.f. (incursiune). Toate sînt cuvinte înv. (sec. XVII).
(Dicţionarul etimologic român)

năvráp s. m. (sil. -vrap), pl. năvrápi
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
NĂVRĂPÍ vb. v. arunca, azvârli, năpusti, năvăli, precipita, repezi, sări, tăbărî, zvârli.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: na nav navr navra navrap

Cuvinte se termină cu literele: pi api rapi vrapi avrapi