namesnic

NAMÉSNIC, namesnici, s.m. (Înv.) Locţiitor sau reprezentant al unui funcţionar într-o funcţie importantă (laică sau bisericească). – Din sl. namĕstĕnikŭ.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

Cuvinte care încep cu literele: na nam name names namesn

Cuvinte se termină cu literele: ic nic snic esnic mesnic