naratoare

NARATÓR, -OÁRE, naratori, -oare, s.m. şi f. (Livr.) Povestitor. – Din lat. narrator, fr. narrateur.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

NARAT//ÓR ~oáre (~óri, ~oáre) m. şi f. livr. 1) Persoană care are darul de a nara frumos; povestitor. 2) Autorul unei naraţiuni; povestitor. /<lat. narratir, fr. narrateur
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

NARATÓR, -OÁRE s.m. şi f. (Liv.) Povestitor. [Cf. lat. narrator, fr. narrateur].
(Dicţionar de neologisme)

NARATÓR, -OÁRE s. m. f. povestitor. (< fr. narrateur, lat. narrator)
(Marele dicţionar de neologisme)

naratór s. m., pl. naratóri
(Dicţionar ortografic al limbii române)

naratoáre s. f., g.-d. art. naratoárei; pl. naratoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
NARATÓR s. v. povestitor.
(Dicţionar de sinonime)