natimă

nátimă, nátime, s.f. (reg.) 1. morman de pietre la hotarul unui loc. 2. namilă, matahală, arătare, monstru. 3. bubă mare şi rea.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)

Cuvinte care încep cu literele: na nat nati natim

Cuvinte se termină cu literele: ma ima tima atima