naturalistul

NATURALÍST, -Ă, naturalişti, -ste, s.m. şi f., adj. 1. S.m. şi f. Persoană care se ocupă cu studiul ştiinţelor naturii. 2. Adj. Care aparţine naturalismului, privitor la naturalism; care reflectă naturalismul, caracteristic naturalismului. – Din fr. naturaliste, germ. Naturalist.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

NATURALÍ//ST¹ ~stă (~şti, ~ste) Care ţine de naturalism; propriu naturalismului. Stil ~. /<fr. naturaliste, germ. Naturaliste
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

NATURALÍ//ST² ~stă (~şti, ~ste) m. şi f. 1) Persoană care se ocupă cu ştiinţele naturii. 2) Adept al naturalismului. /<fr., germ. naturaliste
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

NATURALÍST, -Ă adj. Privitor la naturalism; care reflectă naturalismul. // s.m. şi f. 1. Adept al naturalismului. 2. Specialist în ştiinţele naturii. [Cf. fr. naturaliste].
(Dicţionar de neologisme)

NATURALÍST, -Ă I. adj., s. m. f. (adept) al naturalismului. II. s. m. f. specialist în ştiinţele naturii. (< fr. naturaliste)
(Marele dicţionar de neologisme)

naturalíst s. m., adj. m., pl. naturalíşti; f. sg. naturalístă, pl. naturalíste
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
NATURALÍST s. (înv.) naturist. (Un reputat ~.)
(Dicţionar de sinonime)