nazâr dex - definiţie, sinonime, conjugare
NAZÂR, nazâri, s.m. 1. Înalt funcţionar turc, şef al unui departament în guvernul Imperiului Otoman; guvernator (turc) al unui oraş. 2. Slujbaş de rang superior în administraţia ţărilor româneşti; căpetenie peste vătafii plaiurilor; supraveghetor, administrator. 3. Vătaf de ţigani (domneşti). [Var.: nazír s.m] – Din tc. nāzır.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

NAZÁR, nazaruri, s.n. (Înv.) Favoare, hatâr. ♢ Expr. A avea (pe cineva) la nazar = a acorda protecţie, bunăvoinţă (cuiva), a avea (pe cineva) în graţie. – Din tc. nazar.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

NĂZĂRÍ, năzăresc, vb. IV. 1. Refl. . A i se părea cuiva că vede sau că aude ceea ce nu există; a i se năluci. ♦ A-i veni cuiva deodată o idee (ciudată), o toană, un capriciu. 2. Intranz. şi refl. . A se arăta vederii (pentru scurt timp); a se întrezări. ♦ Tranz. (Pop.) A vedea (nedesluşit, de departe); a zări, a observa. [Prez. ind. şi: năzár] – Din sl. nazirati.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A NĂZĂRÍ pers. 3 năzáre intranz. A apărea vag şi fugitiv (ca o nălucă); a se arăta vederii pentru un timp scurt; a năluci. [Şi năzăreşte] /<sl. nazirati
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE NĂZĂRÍ pers. 3 se năzáre intranz. 1) (construit cu dativul) A i se părea ca real (ceea ce, de fapt, nu există); a (i) se năluci. 2) A-i veni un gând ciudat şi neaşteptat; a-i abate. [Şi se năzăreşte] /<sl. nazirati
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

nazár (nazáruri), s.n. – Bunăvoinţă, favoare. Tc. (arab.) nazar (Roesler 600; Şeineanu, II, 271; Lokotsch 1564), cf. ngr. ναζάρι. Sec. XVIII, înv.
(Dicţionarul etimologic român)

nazâr s. m., pl. nazâri
(Dicţionar ortografic al limbii române)

nazár s. n., pl. nazáruri
(Dicţionar ortografic al limbii române)

năzărí vb., ind. prez. 3 sg. năzáre/năzăréşte, imperf. 3 sg. năzăreá; conj. prez. 3 sg. şi pl. năzáră/ năzăreáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

nazár, nazáruri, s.n. (înv.) 1. favoare, hatâr. 2. milă, îndurare. 3. (la cai) nărav.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)

năzár, năzáruri, s.n. (reg.) 1. năzărire, viziune. 2. teamă, spaimă. 3. nărav.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)



Sinonime:
NAZÁR s. v. favoare, protecţie.
(Dicţionar de sinonime)

NĂZĂRÍ vb. 1. v. părea. 2. a-l apuca, a-i căşuna, a-i veni, (înv. şi reg.) a-i abate, (Transilv.) a-i tonca, (fig.) a-i trăsni. (Nu ştiu ce i s-a ~ aşa deodată.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: na naz naza

Cuvinte se termină cu literele: ar zar azar