nează
neáză (-ze), s.f. – Oroare, dezgust. Sb. jeza, din sl. jĕdza (Petrovici, Dacor., IX, 212). Cuvînt rar, ignorat de dicţionare.
(Dicţionarul etimologic român)
neáză s.f. (reg.; în expr.) a-i fi nează = a simţi groază, oroare, repulsie; a-i fi silă, scârbă, greaţă (de ceva).
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)
(Dicţionarul etimologic român)
neáză s.f. (reg.; în expr.) a-i fi nează = a simţi groază, oroare, repulsie; a-i fi silă, scârbă, greaţă (de ceva).
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)