nechez

NECHÉZ, (rar) nechezuri, s.n. Nechezat². – Din necheza (derivat regresiv).
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

NECHEZÁ, pers. 3 nechează, vb. I. Intranz. 1. (Despre căi; la pers. 3) A scoate strigăte caracteristice speciei; a râncheza. 2. (Despre oameni; ir. sau depr.) A râde într-un fel asemănător cu nechezatul². – Cf. r â n c h e z a.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A NECH//EZÁ pers. 3 ~eáză intranz. 1) (despre cai) A scoate sunete, prelungi şi răsunătoare, caracteristice speciei; a mihoti; a râncheza. 2) iron. (despre persoane) A râde într-un mod care aminteşte strigătul calului. /cf. râncheza
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

nechéz s. n., pl. nechézuri
(Dicţionar ortografic al limbii române)

nechezá vb., ind. prez. 3 sg. necheáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
NECHÉZ s. v. nechezat.
(Dicţionar de sinonime)

NECHEZÁ vb. v. râncheza.
(Dicţionar de sinonime)

NECHEZÁ vb. v. chicoti, forăi, fornăi, sforăi.
(Dicţionar de sinonime)