neconsecvență

NECONSECVÉNT, -Ă, neconsecvenţi, -te, adj. Lipsit de consecvenţă, care îşi schimbă ideile, concepţiile etc.; schimbător, instabil, inconstant, nestatornic, inconsecvent. – Ne- + consecvent.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

NECONSECVÉNŢĂ, neconsecvenţe, s.f. (Rar) Inconsecvenţă. – Ne- + consecvenţă (după fr. inconséquence).
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

NECONSECVÉNŢ//Ă ~e f. (negativ de la consecvenţă) Faptă sau vorbă necon-secventă. /ne- + consecvenţă
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

neconsecvént adj. m., pl. neconsecvénţi; f. sg. neconsecvéntă, pl. neconsecvénte
(Dicţionar ortografic al limbii române)

neconsecvénţă s. f., g.-d. art. neconsecvénţei; pl. neconsecvénţe
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
NECONSECVÉNT adj. v. inconsecvent.
(Dicţionar de sinonime)

NECONSECVÉNŢĂ s. v. inconsecvenţă.
(Dicţionar de sinonime)

---

Antonime:
Neconsecvent ≠ consecvent
(Dicţionar de antonime)