necromanție

NECROMANŢÍE s.f. Practică ocultă care constă în invocarea sufletelor morţilor pentru aflarea viitorului. – Din lat. necromantia, it. necromanzia, fr. nécromancie.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

NECROMANŢÍE f. Practică ocultă constând în invocarea spiritelor celor morţi pentru aflarea viitorului. /<lat. necromantia, it. necromanzia, fr. nécromancie
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

NECROMANŢÍE s.f. Practică obscurantistă prin care se pretinde că se poate prevedea viitorul evocând spiritele morţilor. [Gen. -iei. / cf. fr. nécromancie, lat. necromantia, gr. nekromanteia < nekros – mort, manteia – ghicire].
(Dicţionar de neologisme)

NECROMANŢÍE s. f. practică obscurantistă constând în evocarea spiritelor morţilor pentru aflarea viitorului. (< fr. nécromancie, lat. necromantia)
(Marele dicţionar de neologisme)

necromanţíe s. f. (sil. -cro-), art. necromanţía, g.-d. necromanţíi, art. necromanţíei
(Dicţionar ortografic al limbii române)