necuprins

NECUPRÍNS, -Ă, necuprinşi, -se, adj., s.n. 1. Adj. Care nu este sau nu poate fi cuprins între anumite limite; imens, infinit. ♦ Care nu poate fi pătruns cu mintea, înţeles. 2. S.n. Spaţiu, întindere nelimitată; nemărginire, imensitate; infinit. – Ne- + cuprins.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

NECUPRÍNS¹ n. Spaţiu nemărginit; nemărginire; imensitate. ~ul ţării. /ne- + cuprins
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

NECUPRÍN//S² ~să (~şi, ~se) (negativ de la cuprins): De ~ a) care nu poate fi cuprins cu ochii; nemărginit; nesfârşit; nelimitat; infinit; b) care nu poate fi cuprins cu mintea; neînţeles. /ne- + cuprins
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

necupríns adj. m. (sil. -prins), pl. necuprínşi; f. sg. necuprínsă, pl. necuprínse
(Dicţionar ortografic al limbii române)

necupríns s. n. (sil. -prins)
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
NECUPRÍNS adj., s. 1. adj. v. imens. 2. s. v. ne-mărginire.
(Dicţionar de sinonime)