nefericire dex - definiţie, sinonime, conjugare
NEFERICÍ, nefericesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A aduce cuiva nefericire. – Din nefericit (derivat regresiv).
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

NEFERICÍRE, nefericiri, s.f. Starea, situaţia celui nefericit; nenorocire; întâmplare, împrejurare care aduce cuiva suferinţă, necaz, nenorocire. ♢ Loc. adv. Din nefericire = din nenorocire, din păcate. – Ne- + fericire.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A NEFERIC//Í ~ésc tranz. rar (persoane) A face să nu fie fericit. /Din nefericit
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

NEFERICÍR//E ~i f. 1) Stare a celui nefericit. 2) Întâmplare care aduce suferinţa, necaz cuiva. ♢ Din ~ din nenorocire; din păcate. /ne- + fericire
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

nefericí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. nefericésc, imperf. 3 sg. nefericeá; conj. prez. 3 sg. şi pl. nefericeáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

nefericíre s. f., g.-d. art. nefericírii; pl. nefericíri
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
NEFERICÍ vb. a nenoroci. (Te rog să nu-l ~.)
(Dicţionar de sinonime)

NEFERICÍRE s. nenoroc, nenorocire, (înv.) meserătate, mişelătate. (~ vieţii lui.)
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
A neferici ≠ a ferici
(Dicţionar de antonime)

Nefericire ≠ fericire, noroc
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: ne nef nefe nefer neferi

Cuvinte se termină cu literele: re ire cire icire ricire