negativa dex - definiţie, sinonime, conjugare
NEGATÍV, -Ă, negativi, -e, adj., s.n. I. Adj. 1. Care exprimă o negare sau un refuz, care neagă ceva. 2. Lipsit de însuşiri bune, de calităţi, rău; care produce rău, care este periculos. 3. (Despre numere, mărimi scalare etc.) Care este mai mic decât zero (sau egal cu zero); care se notează în scris cu semnul minus. 4. (Despre electricitate, sarcini electrice) Care apare la anodul unui element generator electrochimic. II. S.n. Imagine fotografică obţinută pe un material (film, hârtie etc.), la care distribuţia luminii şi a umbrei este inversă în raport cu cea reală; p. ext. placă, film, sau hârtie fotografică pe care s-a obţinut o asemenea imagine. – Din it. negativo, lat. negativus, fr. negatif, germ. negativ.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

NEGATIVÁ, negativez, vb. I. Tranz. A încărca, a polariza cu electricitate negativă. – Din negativ.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

NEGATÍV1 n. 1) Imagine fotografică în care distribuţia luminii şi a umbrei este inversă celei reale. 2) Material fotografic pe care s-a obţinut o astfel de imagine. /<it. negativo, lat. negativus, fr. négatif, germ. Negativ
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

NEGATÍV2 ~ă (~i, ~e) (în opoziţie cu pozitiv şi afirmativ) 1) şi adverbial Care neagă ceva; care conţine o negaţie; care exprimă o contestare sau un refuz. Răspuns ~. 2) Care este lipsit de însuşiri bune; rău. ♢ Erou ~ erou într-o operă artistică, care cumulează calităţi considerate ca rele. 3) Care cauzează sau poate cauza un rău; dăunător. Influenţă ~ă. 4) mat. (despre valori numerice) Care este mai mic decât zero şi se notează cu semnul minus. Mărime ~ă. ♢ Semn ~ semnul minus folosit pentru caracterizarea numerelor negative. 5) med. (despre analize, reacţii, probe) Care nu adevereşte prezenţa în organism a unui agent patogen. /<it. negativo, lat. negativus, fr. négatif, germ. negativ
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

NEGATÍV, -Ă adj. 1. (op. p o z i t i v) Care neagă, care tăgăduieşte ceva. 2. Care reprezintă o negaţie. ♦ (Log.; despre judecăţi) Care enunţă lipsa apartenenţei însuşirii exprimate de predicat la obiectul exprimat de subiect. ♦ Ostil progresului; distructiv. 3. (Despre numere) Mai mic decât zero. // s.n. 1. Imagine obţinută prin expunerea la lumină, developarea şi fixarea unei varietăţi de material fotografic fotosensibil, caracterizată prin redarea inversată a tonurilor şi a laturilor subiectului fotografiat; (p. ext.) hârtie fotografică, placă, film care conţine o astfel de imagine. 2. (Poligr.) Literă albă pe fond închis. [< lat. negativus, cf. fr. négatif].
(Dicţionar de neologisme)

NEGATIVÁ vb. I. tr. A încărca, a polariza cu electricitate negativă. [Et. incertă].
(Dicţionar de neologisme)

NEGATÍV, -Ă I. adj. 1. care neagă, tăgăduieşte ceva. 2. care reprezintă o negaţie. ♢ (log.; despre judecăţi) care enunţă lipsa apartenenţei însuşirii exprimate de predicat la obiectul exprimat de subiect. ♢ ostil progresului; distructiv. 3. (despre numere) mai mic decât zero. II. s. n. 1. imagine obţinută pe un material fotosensibil, prin redarea inversată a tonurilor şi a laturilor subiectului fotografiat. 2. (poligr.) literă albă pe fond închis. (< fr. négatif, lat. negativus, germ. negativ)
(Marele dicţionar de neologisme)

NEGATIVÁ vb. tr. a încărca, a polariza cu electricitate negativă. (< negativ)
(Marele dicţionar de neologisme)

negatív adj. m., pl. negatívi; f. sg. negatívă, pl. negatíve
(Dicţionar ortografic al limbii române)

negatív s. n., pl. negatíve
(Dicţionar ortografic al limbii române)

negativá vb., ind. prez. 1 sg. negativéz, 3 sg. şi pl. negativeáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
CATALIZĂ NEGATÍVĂ s. v. anticataliză.
(Dicţionar de sinonime)

NEGATÍV adj. 1. v. defavorabil. 2. v. dăunător. 3. v. minus.
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
Negativ ≠ afirmativ, pozitiv
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: ne neg nega negat negati

Cuvinte se termină cu literele: va iva tiva ativa gativa