neglijență dex - definiţie, sinonime, conjugare
NEGLIJÉNT, -Ă, neglijenţi, -te, adj. 1. Care nu-şi îndeplineşte îndatoririle cu destulă grijă; indolent, nepăsător. 2. Care nu se îngrijeşte de ţinuta sa, care are o ţinută dezordonată, murdară etc.; neîngrijit. 3. (Despre acţiuni, atitudini etc. ale oamenilor) Care denotă lipsă de atenţie, de grijă, de interes (faţă de ceva, de cineva sau de sine). – Din fr. négligent.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

NEGLIJÉNŢĂ, neglijenţe, s.f. Faptul de a fi neglijent; atitudine de nepăsare, de delăsare în îndeplinirea unei datorii; faptă, atitudine care denotă lipsă de grijă, de atenţie, de interes (faţă de ceva, de cineva sau de sine). – Din fr. négligence.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

NEGLIJÉN//T ~tă (~ţi, ~te) şi adverbial 1) Care neglijează; nepăsător. 2) (despre persoane) Care nu este obişnuit cu ordinea; dezordonat. 3) Care vădeşte lipsă de grijă, de interes. /<fr. négligent
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

NEGLIJÉNŢ//Ă ~e f. 1) Lipsă de grijă; atitudine neglijentă; nepăsare; indolenţă. ~ în serviciu. 2) Greşeală (mică) făcută din neatenţie. [G.-D. neglijenţei] /<fr. négligence
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

NEGLIJÉNT, -Ă adj. Dezordonat, neîngrijit; delăsător, indolent, nepăsător. ♦ Care denotă lipsă de grijă, de interes. [Cf. fr. négligent, lat. negligens].
(Dicţionar de neologisme)

NEGLIJÉNŢĂ s.f. Nepăsare, delăsare; neîngrijire. ♦ Lipsă de grijă, de preocupare; greşeală uşoară cauzată de o lipsă de atenţie. ♦ (Jur.) Formă a culpei constând în atitudinea cuiva care nu prevede consecinţele păgubitoare ale faptelor sale. [Cf. fr. négligence, lat. negligentia].
(Dicţionar de neologisme)

NEGLIJÉNT, -Ă adj. dezordonat, neîngrijit; delăsător, indolent. ♢ care denotă lipsă de grijă, de interes. (< fr. négligent)
(Marele dicţionar de neologisme)

NEGLIJÉNŢĂ s. f. faptul de a fi neglijent; nepăsare. ♢ lipsă de grijă, de preocupare. ♢ (jur.) culpă constând în atitudinea cuiva care nu prevede consecinţele păgubitoare ale faptelor sale. (< fr. négligence)
(Marele dicţionar de neologisme)

neglijént adj. m. (sil. -gli-), pl. neglijénţi; f. sg. neglijéntă, pl. neglijénte
(Dicţionar ortografic al limbii române)

neglijénţă s. f. (sil. -gli-), g.-d. art. neglijénţei pl. neglijénţe
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
NEGLIJÉNT adj. 1. delăsător, lălâu, neîngrijit, şleampăt, (fam.) îngălat. (O femeie ~.) 2. dezordonat, neîngrijit, (prin Munt.) tâlos, (fam.) deşănţat. (O ţinută ~.)
(Dicţionar de sinonime)

NEGLIJÉNŢĂ s. 1. dezordine, neîngrijire, (livr.) incurie, (înv.) negrijă. (~ în ţinută.) 2. delăsare, neîngrijire. (În casă era o ~ de nedescris.)
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
Neglijentgrijuliu
(Dicţionar de antonime)

Neglijenţăacurateţe
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: ne neg negl negli neglij

Cuvinte se termină cu literele: ta nta enta jenta ijenta