nemernici dex - definiţie, sinonime, conjugare
NEMÉRNIC, -Ă, nemernici, -ce, adj., s.m. şi f. 1. (Om) ticălos, infam, mârşav. ♦ (Om) de nimic, fără valoare; nevrednic, neputincios. 2. (Pop.) (Om) vrednic de milă, sărman. 3. (Înv.) (Om) străin, pribeag, pripăşit. – Din sl. namĕrĩnŭ „care vine”.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

NEMERNICÍ, nemernicesc, vb. IV. 1. Intranz. (Înv. şi reg.) A pribegi, a rătăci. 2. Tranz. (Rar) A aduce pe cineva într-o stare jalnică, nefericită, mizeră. – Din nemernic.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

NEMÉRNI//C ~că (~ci, ~ce) şi substantival (despre persoane) 1) Care este de nimic; lipsit de valoare; netrebnic. 2) Care este în stare să comită fapte nedemne; infam; josnic; abject; afurisit; ticălos; mârşav; netrebnic. 3) înv. Care trezeşte compătimire; nenorocit; netrebnic. 4) înv. Care a venit din altă parte; venetic. /<sl. namĕrinu
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

nemérnic adj. m., s. m., pl. nemérnici; f. sg. nemérnică, g.-d. art. nemérnicei, pl. nemérnice
(Dicţionar ortografic al limbii române)

nemernicí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 p1. nemernicésc, imperf. 3 sg. nemerniceá; conj. prez. 3 sg. şi pl. nemerniceáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
NEMÉRNIC adj. v. biet, nenorocit, nevoiaş, sărac, sărman.
(Dicţionar de sinonime)

NEMÉRNIC adj., s. v. ticălos.
(Dicţionar de sinonime)

NEMÉRNIC adj., s. v. incapabil, necapabil, neputincios, prăpădit, pribeag, pripăşit, slăbănog, străin, venetic.
(Dicţionar de sinonime)

NEMERNICÍ vb. v. hoinări, vagabonda.
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
Nemernicvrednic
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: ne nem neme nemer nemern

Cuvinte se termină cu literele: ci ici nici rnici ernici