nemurire dex - definiţie, sinonime, conjugare
NEMURÍ, nemuresc, vb. IV. Tranz. (Rar) A face să trăiască veşnic în amintirea oamenilor, a face să reziste timpului, să devină nemuritor (2) (slăvind, preamărind, cântând); a imortaliza. – Din nemuritor (derivat regresiv).
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

NEMURÍRE s.f. 1. Calitatea de a fi nemuritor (1); faptul de a trăi veşnic; stare a celui ce este nemuritor; (în limbajul bisericesc) viaţă veşnică. ♢ Loc. adv. (Fam.) La nemurire = a) fără sfârşit, veşnic; b) extrem de tare, de intens, de mult. 2. Amintire menită să reziste timpului, destinată să trăiască veşnic; glorie veşnică. ♢ Loc. vb. (Rar) A trece la nemurire = a nemuri, a imortaliza. – Din nemuritor (derivat regresiv).
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

NEMURÍRE f. 1) rel. Viaţă fără de moarte; existenţă veşnică. ♢ La ~ fără sfârşit. 2) fig. Amintire nemuritoare; slavă veşnică. /Din nemuritor
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

nemurí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. nemurésc, imperf. 3 sg. nemureá; conj. prez. 3 sg. şi pl. nemurească
(Dicţionar ortografic al limbii române)

nemuríre s. f., g.-d. art. nemurírii
(Dicţionar ortografic al limbii române)

nemurí2, nemurésc, vb. IV refl. (reg.) a deveni sau a fi rudă cu cineva.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)



Sinonime:
NEMURÍ vb. v. eterniza, imortaliza, perpe-tua.
(Dicţionar de sinonime)

NEMURÍRE s. v. veşnicie.
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
Nemurire ≠ moarte, murire
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: ne nem nemu nemur nemuri

Cuvinte se termină cu literele: re ire rire urire murire