neobișnuințe

NEOBIŞNUÍNŢĂ s.f. (Rar) Faptul de a nu fi obişnuit cu ceva; lipsă de obişnuinţă. [Pr.: ne-o-] – Ne- + obişnuinţă.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

neobişnuínţă s. f. (sil. ne-o-), g.-d. art. neobişnuínţei
(Dicţionar ortografic al limbii române)

Cuvinte care încep cu literele: ne neo neob neobi neobis

Cuvinte se termină cu literele: te nte inte uinte nuinte