neolatin

NEOLATÍN, -Ă, neolatini, -e, adj. (Despre limbi) Care continuă limba latină; romanic; (despre popoare) care descinde din romani, de origine latină. [Pr.: ne-o-] – Din fr. néo-latin.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

NEOLATÍN ~ă (~i, ~e) 1) (despre limbi, dialecte) Care s-a dezvoltat din limba latină; romanic. 2) (despre popoare) Care este de origine latină; care se trage de la romani. [Sil. ne-o-] /<néo-latin
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

NEOLATÍN, -Ă adj. Care descinde din romani sau din limba latină; de origine latină. [Cf. fr. néo-latin].
(Dicţionar de neologisme)

NEOLATÍN, -Ă adj. care are la bază limba latină; romanic; (despre popoare) de origine latină. (< fr. néo-latin)
(Marele dicţionar de neologisme)

neolatín adj. m. (sil. ne-o-) latin
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
NEOLATÍN adj. v. romanic.
(Dicţionar de sinonime)