neologismelor
[Sinonime]
NEOLOGÍSM, neologisme, s.n. Cuvânt împrumutat de curând din altă limbă sau creat recent într-o limbă prin mijloace proprii. [Pr.: ne-o-] – Din fr. néologisme.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
NEOLOGÍSM ~e n. Element de limbă apărut recent în uz. [Sil. ne-o-] /<fr. néologisme
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
NEOLOGÍSM s.n. (Lingv.) Cuvânt nou împrumutat dintr-o limbă străină sau creat prin mijloace proprii în limba respectivă; (p. restr.) împrumut lexical recent. [< fr. néologisme, cf. gr. neos – nou, logos – cuvânt].
(Dicţionar de neologisme)
NEOLOGÍSM s. n. cuvânt nou, împrumutat dintr-o limbă străină sau creat prin mijloace proprii în limba respectivă; (p. restr.) împrumut lexical recent. *accepţie nouă a unui cuvânt. (< fr. néologisme)
(Marele dicţionar de neologisme)
neologísm s. n. (sil. ne-o-), pl. neologísme
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
NEOLOGÍSM s. (LINGV.) (neobişnuit) novicism. (Un ~ romanic al limbii române.)
(Dicţionar de sinonime)
Antonime:
Neologism ≠ arhaism
(Dicţionar de antonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
NEOLOGÍSM ~e n. Element de limbă apărut recent în uz. [Sil. ne-o-] /<fr. néologisme
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
NEOLOGÍSM s. n. cuvânt nou, împrumutat dintr-o limbă străină sau creat prin mijloace proprii în limba respectivă; (p. restr.) împrumut lexical recent. *accepţie nouă a unui cuvânt. (< fr. néologisme)
(Marele dicţionar de neologisme)
neologísm s. n. (sil. ne-o-), pl. neologísme
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
NEOLOGÍSM s. (LINGV.) (neobişnuit) novicism. (Un ~ romanic al limbii române.)
(Dicţionar de sinonime)
Antonime:
Neologism ≠ arhaism
(Dicţionar de antonime)