neomogen

NEOMOGÉN adj. v. MONOCROMATOR. Dispozitiv optic care serveşte la separarea radiaţiilor monocromatice dintr-un fascicul complex. ♦ Dispozitiv electromagnetic care serveşte la separarea unui fascicul de particule monocinetice dintr-un fascicul neomogen. [DEX \'98]
(Alte dicţionare)

Cuvinte care încep cu literele: ne neo neom neomo neomog

Cuvinte se termină cu literele: en gen ogen mogen omogen