neonul

NEÓN s.n. Element chimic, gaz nobil neinflamabil, fără miros şi fără culoare, folosit la umplerea unor lămpi electrice. [Pr.: ne-on] – Din fr. néon.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

NEÓN n. Gaz nobil, inert, incolor şi inodor, întrebuinţat la umplerea tuburilor luminoase electrice. [Sil. ne-o-] /<fr. néon
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

NEÓN s.n. Gaz nobil care nu arde, incolor şi inodor, folosit la umplerea tuburilor luminoase. [Pron. ne-on. / < fr. néon, cf. gr. neos – nou].
(Dicţionar de neologisme)

NEÓN s. n. gaz inert care nu arde, incolor şi inodor, folosit la umplerea tuburilor luminoase. (< fr. néon)
(Marele dicţionar de neologisme)

neón s. n., simb. Ne
(Dicţionar ortografic al limbii române)