neptuniu

NEPTÚNIU s.n. Element chimic transuranic obţinut pe cale sintetică, prin reacţii nucleare. – Din fr. neptunium.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

NEPTÚNIU n. Metal argintiu, maleabil, radioacriv, sintetizat pe bază de reacţii nucleare. /<fr. neptunium
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

NEPTÚNIU s.n. Element chimic obţinut în laborator prin reacţii nucleare. [Pron. -niu. / < fr. neptunium].
(Dicţionar de neologisme)

NEPTÚNIU s. n. element chimic transuranic, obţinut artificial. (< fr. neptunium)
(Marele dicţionar de neologisme)

neptúniu s. n. [-niu pron. -niu], art. neptúniul; simb. Np
(Dicţionar ortografic al limbii române)