nerod dex - definiţie, sinonime, conjugare

nerod

[Sinonime]
NERÓD, -OÁDĂ, nerozi, -oáde, adj., s.m. şi f. 1. Adj., s.m. şi f. (Persoană) care are mintea mărginită, care pricepe greu un lucru, care acţionează fără să judece; (om) prost, netot, neghiob, nătărău. 2. Adj. Care aparţine nerodului (1), care caracterizează pe nerod, nerozesc; care denotă, trădează prostie, prostesc; p. ext. lipsit de sens, de raţiune; stupid. [Var.: (reg.) năród, -oádă adj., s.m. şi f. – Din bg. neroda.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

NER//ÓD ~oádă (~ózi, ~oáde) şi substantival 1) (despre persoane sau despre manifestările lor) Care vădeşte lipsă de inteligenţă; prost; neghiob; tont; nătărău; nătâng; tâmp; netot; năuc; stupid. 2) Care nu are nici un sens; care este fără noimă; prostesc; stupid; nătâng. /<bulg. neroda
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

neród (neroádă), adj. – Prost, tîmpit. Sl. neroditi „a neglija, a (se) delăsa”, cf. sl. nerodivŭ „neîngrijit” (Miklosich, Slaw. Elem., 32; Tiktin), slov. neroden „neîngrijit”, sl. nerodinŭ „neîngrijit”. După Cihac, II, 215, din sl. nerodu „dispreţuit”. – Der. nerozie, s.f. (prostie, neghiobie); nerozeşte, adv. (prosteşte). Din rom. provine mag. nerod (Edelspacher 20).
(Dicţionarul etimologic român)

neród adj. m., s. m., pl. nerózi; f. sg. neroádă, g.-d. art. neroádei, pl. neroáde
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
NERÓD adj., s. 1. adj., s. v. prost. 2. adj. v. prostesc.
(Dicţionar de sinonime)

NERÓD adj., s. v. alienat, dement, descreierat, înnebunit, nebun, smintit, ţicnit.
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
Nerod ≠ ager, deştept, înţelept, mintios
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: ne ner nero

Cuvinte se termină cu literele: od rod erod