nervatură

NERVATÚRĂ, nervaturi, s.f. (Tehn.) Ansamblul nervurilor de pe suprafaţa unui obiect, a unui sistem tehnic; nervaţie (2). – Din it. nervatura.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

NERVATÚRĂ s.f. Totalitatea nervurilor de pe suprafaţa unui obiect; nervaţie (2). [Cf. fr. nervature, germ. Nervatur, it. nervatura].
(Dicţionar de neologisme)

NERVATÚRĂ s. f. totalitatea nervurilor de pe suprafaţa unui obiect; nervaţie (2). (< fr. nervature, it. nervatura, germ. Nervatur)
(Marele dicţionar de neologisme)

nervatúră s. f., g.-d. art. nervatúrii; pl. nervatúri
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
NERVATÚRĂ s. v. nervaţie.
(Dicţionar de sinonime)