nesimțit
[Sinonime]
NESIMŢÍT1 s.n. (în loc. adv.) Pe nesimţite = încetul cu încetul, fără a putea fi perceput. – Ne- + simţit.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
NESIMŢÍT2, -Ă, nesimţiţi, -te, adj. 1. Care este lipsit de bun-simţ, de bună creştere, de cuviinţă, de delicateţe. ♦ Care denotă, trădează nesimţire (2). 2. Care nu este simţit, perceput; care scapă simţurilor sau trece neobservat; p. ext. insesizabil, imperceptibil. ♦ (Adverbial) Fără a putea fi perceput; încetul cu încetul; fără zgomot. tiptil; pe furiş. – Ne- + simţit.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
NESIMŢÍ//T ~tă (~ţi, ~te) (negativ de la simţit): Pe ~te a) fără să fie simţit; pe neobservate; b) treptat. /ne- + simţit
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
nesimţít adj. m., pl. nesimţíţi; f. sg. nesimţítă, pl. nesimţíte
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
NESIMŢÍT adj. 1. v. imperceptibil. 2. nesimţitor. (Om ~.)
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
NESIMŢÍT2, -Ă, nesimţiţi, -te, adj. 1. Care este lipsit de bun-simţ, de bună creştere, de cuviinţă, de delicateţe. ♦ Care denotă, trădează nesimţire (2). 2. Care nu este simţit, perceput; care scapă simţurilor sau trece neobservat; p. ext. insesizabil, imperceptibil. ♦ (Adverbial) Fără a putea fi perceput; încetul cu încetul; fără zgomot. tiptil; pe furiş. – Ne- + simţit.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
nesimţít adj. m., pl. nesimţíţi; f. sg. nesimţítă, pl. nesimţíte
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
NESIMŢÍT adj. 1. v. imperceptibil. 2. nesimţitor. (Om ~.)
(Dicţionar de sinonime)