nesupunerea

NESUPÚNERE, nesupuneri, s.f. Lipsă de supunere; atitudine, faptă etc. care contravine legii, unor dispoziţii etc. – Ne- + supunere.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

nesupúnere s. f., g.-d. art. nesupúnerii; pl. nesupúneri
(Dicţionar ortografic al limbii române)

Sinonime:
NESUPÚNERE s. v. indisciplină.
(Dicţionar de sinonime)

Cuvinte care încep cu literele: ne nes nesu nesup nesupu

Cuvinte se termină cu literele: ea rea erea nerea unerea