nesăbuință

NESĂBUÍNŢĂ, nesăbuinţe, s.f. (Rar) Nesăbuire. – Nesăbuit + suf. -inţă.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

nesăbuínţă s. f., g.-d. art. nesăbuínţei; pl. nesăbuínţe
(Dicţionar ortografic al limbii române)

Sinonime:
NESĂBUÍNŢĂ s. v. imprudenţă.
(Dicţionar de sinonime)

Cuvinte care încep cu literele: ne nes nesa nesab nesabu

Cuvinte se termină cu literele: ta nta inta uinta buinta