neumă dex - definiţie, sinonime, conjugare

neumă

NÉUMĂ, neume, s.f. Semn de notaţie muzicală fără portativ, folosit în evul mediu în cântarea liturgică. ♦ Parte dintr-o frază muzicală religioasă care constă în prelungirea melodiei pe ultima silabă a unui cuvânt sau care se executa fără cuvinte, prin vocalizare. – Din fr. neume.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

NÉUMĂ s.f. Semn de notaţie muzicală, constând din puncte şi virgule fără portativ, folosită în evul mediu mai ales pentru cântecele liturgice. ♦ Frază muzicală a cărei ultimă silabă se prelungeşte sau care este cântată fără cuvinte. [Pron. neu-. / cf. fr. neume, it., lat., gr. neuma].
(Dicţionar de neologisme)

NÉUMĂ s. f. semn de notaţie muzicală constând din puncte şi virgule fără portativ, în evul mediu pentru cântarea liturgică. ♢ grup de note emise dintr-o singură respiraţie. ♢ parte dintr-o frază muzicală bisericească a cărei ultimă silabă se prelungeşte sau care este cântată fără cuvinte. (< fr. neume, lat. neuma)
(Marele dicţionar de neologisme)

néumă s. f. (sil. neu-), g.-d. art. néumei; pl. néume
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: ne neu neum

Cuvinte se termină cu literele: ma uma euma