nimerit dex - definiţie, sinonime, conjugare
NIMERÍ, nimeresc, vb. IV. 1. Tranz. A atinge pe cineva sau ceva cu un obiect aruncat, cu un proiectil etc. ♦ A lovi în ţintă. 2. Intranz. A sosi (pe neaşteptate, din întâmplare) într-un anumit loc, într-un moment anume etc. ♦ Refl. A se afla prezent undeva (din întâmplare). 3. Tranz. A găsi pe cineva sau ceva (din întâmplare sau alegând între mai multe posibilităţi). 4. Intranz. A găsi calea potrivită pentru o anumită situaţie sau împrejurare; a izbuti să realizeze scopul propus. ♦ A ghici. 5. Refl. A se întâmpla ca ceva sau cineva să fie într-un anumit fel; a se potrivi, a se brodi; p. gener. a surveni, a se întâmpla (incidental). ♢ Loc. adv. Pe nimerite = la nimereală, la întâmplare; pe dibuite. [Var.: (reg.) nemerí vb. IV] – Din bg. nameria.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

NIMERÍT, -Ă, nimeriţi, -te, adj. 1. Care este bine găsit, bine ales, care este adecvat situaţiei, scopului; corespunzător, indicat, potrivit. ♦ (Adverbial) Potrivit; judicios. 2. Bun, reuşit, izbutit. [Var.: (reg.) nemerít, -ă adj.] – V. nimeri.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A NIMER//Í ~ésc 1. tranz. 1) A atinge pe cineva sau ceva cu un obiect aruncat. ♢ A-l ~ pe cineva a-i face cuiva pe plac; a satisface hatârul cuiva. A o ~ bine a) a (nu) da greş; b) a spune ceva potrivit. 2) A găsi pe baza unor informaţii prealabile. ~ drumul. 2. in-tranz. A ajunge pe neaşteptate (într-un loc sau într-o situaţie); a se trezi; a se pomeni; a cădea; a pica. ~ în încurcătură. ♢ ~ tocmai bine (sau la ţanc) a veni la momentul potrivit. /<bulg. nameria
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE NIMER//Í mă ~ésc intranz. 1) A se întâmpla să fie într-un anumit fel. ♢ Ce se ~eşte indiferent ce; orice. Cu ce se ~eşte cu orişice. 2) A se afla din întâmplare (undeva); a se întâmpla. 3) pop. A avea trăsături comune; a fi pe potrivă (unul cu altul); a se potrivi. /<bulg. nameria
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

NIMERÍ//T ~tă (~ţi, ~te) 1) v. A NIMERI. şi A SE NIMERI. 2) Care corespunde situaţiei, scopului; potrivit; adecvat. Moment ~. /v. a (se) nimeri
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

nimerí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. nimerésc, imperf. 3 sg. nimereá; conj. prez. 3 sg. şi pl. nimereáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
NIMERÍ vb. 1. v. lovi. 2. a ochi, (pop.) a păli, (reg.) a tâlni, (Transilv.) a tălăli. (A ~ drept în ţintă.) 3. v. potrivi. 4. a o potrivi, (pop.) a o brodi. (A o ~ ca nuca-n perete.) 5. a da. (Am ~ un om de treabă.) 6. (pop. şi fam.) a o bobi, a o brodi, a o dibăci. (Cum de ai ~t-o atât de bine?) 7. a se întâmpla, a se potrivi, (pop.) a se brodi, (înv. şi reg.) a se prileji, a se prilejui, (Transilv.) a tălăli, (prin Maram.) a se tâlni, (Ban.) a se zgodi. (S-a ~ să fiu şi cu acolo.) 8. a apuca, a se întâmpla, (Munt.) a răgădui. (Îl lovea cu ce a ~.) 9. v. cădea.
(Dicţionar de sinonime)

NIMERÍ vb. v. izbuti, reuşi.
(Dicţionar de sinonime)

NIMERÍT adj. v. bun, izbutit, realizat, reuşit, valoros.
(Dicţionar de sinonime)

NIMERÍT adj., adv. 1. adj. adecvat, conform, convenabil, corespunzător, cuvenit, indicat, oportun, potrivit, recomandabil, recomandat, (livr.) pertinent, (înv.) cuviincios, răspunzător, (fig.) sănătos. (Calea cea mai ~ pentru ...) 2. adv. adecvat, indicat, oportun, potrivit, recomandabil. (Nu mi se pare ~ să ...) 3. adj. v. propriu. 4. adj. v. binevenit.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: ni nim nime nimer nimeri

Cuvinte se termină cu literele: it rit erit merit imerit