nimic dex - definiţie, sinonime, conjugare

nimic

[Sinonime]
NIMÍC, (I) pron. neg., adv., (II) nimicuri, s.n. I. 1. Pron. neg. Nici un lucru; spec. nici un cuvânt, nici un sunet, nici un zgomot; nici un lucru rău, defavorabil, primejdios. ♢ Loc. adj. De nimic = a) care este fără nici o valoare, fără importanţă, mărunt; b) (despre oameni) lipsit de orice merit; lipsit de caracter; ticălos, necinstit. ♢ Loc. adv. Pe nimic = (aproape) gratuit, degeaba. Întru (sau cu) nimic = în nici un fel, deloc. 2. Adv. (Înv. şi pop.) Defel, deloc, nicidecum; câtuşi de puţin, în nici un fel. ♢ Expr. A nu avea nimic a face = a nu avea nici o legătură (unul cu altul). II. S.n. 1. (Adesea la pl.) Lucru, fiinţă, faptă sau vorbă fără valoare; fleac. ♢ Loc. adv. (Reg.) Pe o nimică pe ceas = într-o clipă, repede. ♢ Expr. O nimica toată = ceva de foarte mică importanţă sau valoare, fără nici o însemnătate. ♦ Fig. Lipsă de merit; nimicnicie, zădărnicie. 2. Fig. (Mai ales art.) Neant, nefiinţă; haos. [Var.: nimíca, (reg.) nimícă, nemíca, nemícă pron. neg., adv., s.f.] – Lat. nemica.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

NIMÍC1 adv. Nici câtuşi de puţin; deloc. [Var. nimica] /<lat. nemica
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

NIMÍC2 pron. neg. Nici un lucru; de nici un fel. ~ bun. ♢ Mai ~ aproape deloc; foarte puţin. De ~ lipsit de valoare sau de importanţă; mărunt; neînsemnat. Pe ~ pe un preţ foarte redus; aproape degeaba. Pentru ~ în lume în nici un caz. [Var. nimica] /<lat. nemica
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

NIMÍC3 nimícuri n. 1) mai ales la pl. Lucru sau vorbă lipsite de importanţă; fleac; bagatelă. ♢ (O) nimica toată a) ceva fără nici o însemnătate; b) cantitate neînsemnată. 2) Lipsă de însemnătate; nimicnicie. 3) fig. mai ales art. Lipsă de existenţă; nefiinţă; inexistenţă; neant. ♢ Din nimic, tot nimic neavând mijloace, nu poţi realiza ceva. [Var. nimica] /<lat. nemica
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

nimíc adv. – Deloc. – Var. nimica, nemic(ă), înv. Lat. nemῑca (Diez, I, 276; Densusianu, Hlr., 164; Puşcariu 1181; Candrea-Dens., 1094; REW 5885), cf. v. ven. nemiga, v. fr. nemie, it. ne mica. În limba veche, păstrează sensul etimologic de „cîtuşi de puţin”; nemica de arme nu s’au apucat, ce de fugă (Gr. Ureche); n-au mai rămas nemică verdeaţă (Dosoftei). Cf. mică. Der. nimic, s.n. (bagatelă, micime, fleac); nimici, vb. (a anihila, a distruge, a suprima); nimicitor, adj. (distrugător); nimicnicie, s.f. (vanitate, nulitate); nimiccie, s.f. (înv., nulitate).
(Dicţionarul etimologic român)

nimíc/nimíca pr.
(Dicţionar ortografic al limbii române)

nimíc s. n., pl. nimícuri
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
NIMÍC adv. v. defel, deloc, nicicum, nicidecum.
(Dicţionar de sinonime)

NIMÍC pron., adv., s. 1. pron. (rar) nicicât. (Totul sau ~.) 2. adv. (pop. şi fam.) boacă, (pop.) neam, (arg.) canci. (Nu ştie ~ la istorie.) 3. s. v. neant. 4. s. v. deşertăciune. 5. s. v. fleac. 6. s. v. mărunţiş. 7. s. (mai ales la pl.) v. palavră.
(Dicţionar de sinonime)

NIMÍC s. v. nulitate.
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
Nimic ≠ tot
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: ni nim nimi

Cuvinte se termină cu literele: ic mic imic