nimicnici

NIMICNICÍ, nimicnicesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A nimici, ♢ Fig. A înlătura, a spulbera. – Nimic + suf. -nici.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A NIMICNIC//Í ~ésc tranz. înv. 1) A face de nimic. 2) v. A NIMICI. /nimic + suf. ~nici
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

nimicnicí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. nimicnicésc, imperf. 3 sg. nimicniceá; conj. prez. 3 sg. şi pl. nimicniceáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
NIMICNICÍ vb. v. distruge, nimici, potopi, prăpădi, sfărâma, zdrobi, zvânta.
(Dicţionar de sinonime)