nisipar
NISIPÁR, (1) nisipari, s.m., (2) nisipare, s.n. 1. S.m. Persoană care scoate, cară (şi vinde) nisip (1). 2. S.n. Dispozitiv montat pe o locomotivă, pe un tramvai etc. care serveşte la distribuirea nisipului (1) la roţi pentru a împiedica patinarea acestora. – Nisip + suf. -ar.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
nisipár (persoană) s. m., pl. nisipári
(Dicţionar ortografic al limbii române)
nisipár (dispozitiv) s. n., pl. nisipáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
nisipár (persoană) s. m., pl. nisipári
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionar ortografic al limbii române)