nocturnă dex - definiţie, sinonime, conjugare
NOCTÚRN, -Ă, nocturni, -e, adj., s.f. 1. Adj. Care se face sau se întâmplă noaptea; de noapte, din timpul nopţii. ♢ Loc. adj. şi adv. În nocturnă = (despre competiţii sportive) (care se desfăşoară) în timpul serii. ♦ (Despre păsări răpitoare, animale, insecte) Care îşi desfăşoară activitatea în cursul nopţii şi doarme ziua. 2. S.f. Competiţie sportivă care are loc în timpul serii. 3. S.f. Piesă muzicală, vocală sau instrumentală cu caracter liric, visător şi melancolic. – Din fr. nocturne, lat. nocturnus.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

NOCTÚRN ~ă (~i, ~e) 1) Care are loc noaptea; care se face în timpul nopţii. Petre-cere ~ă.Flori ~e flori care se deschid numai noaptea. 2) (despre pasări, insecte, ani-male) Care îşi desfăşoară activitatea vitală în cursul nopţii; de noapte. /<fr. nocturne, lat. nocturnus
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

NOCTÚRNĂ s.f. Piesă muzicală cu caracter liric, melancolic. ♢ (Cu privire la desfăşurarea competiţiilor sportive) În nocturnă = în timpul nopţii. [ < fr. nocturne].
(Dicţionar de neologisme)

NOCTÚRN, -Ă adj. Care se face sau se petrece noaptea; de noapte. [Cf. fr. nocturne, lat. nocturnus].
(Dicţionar de neologisme)

NOCTÚRN, -Ă I. adj. 1. care se face, se petrece noaptea. 2. (despre păsări, animale) de noapte. 3. (despre flori) care nu se deschide decât noaptea. II. s. f. compoziţie muzicală cu caracter liric, melancolic, meditativ, frecventă în sec. XVIII şi XIX. o în ~ = (cu privire la desfăşurarea competiţiilor sportive) în timpul nopţii. (< fr. nocturne, lat. nocturnus)
(Marele dicţionar de neologisme)

noctúrn adj. m., pl. noctúrni; f. sg. noctúrnă, pl. noctúrne
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
NOCTÚRN adj. (rar) noptatic. (Aventuri ~.)
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
Nocturndiurn
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: no noc noct noctu noctur

Cuvinte se termină cu literele: na rna urna turna cturna