nome dex - definiţie, sinonime, conjugare

nome

nomă nome nom
NÓMĂ1, nome, s.f. (Med.) Stomatită cangrenoasă, specifică copiilor subalimentaţi şi oamenilor slăbiţi. – Din fr. noma.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

NOMĂ2, nome, s.f. Diviziune administrativă în vechiul Egipt şi în Grecia actuală. – Din fr. nome.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

NÓMĂ1 s.f. Cangrenă a unei mucoase, din care se scurge un lichid cu miros neplăcut. [< fr. noma, cf. gr. nomein – a roade].
(Dicţionar de neologisme)

NÓMĂ2 s.f. 1. (Ist.) Diviziune administrativă în vechiul Egipt şi în Grecia. 2. V. nom. [< fr. nome, fr. nomos].
(Dicţionar de neologisme)

NOME- v. nomo-.
(Dicţionar de neologisme)

NOM s.n. (Ant.) Cântec religios al vechilor greci pentru solist, acompaniat de citeră sau de fluier, adresat unui zeu şi alcătuit dintr-o invocaţie, o povestire mistică din viaţa acestuia şi o rugăciune. [Var. nomă s.f. / < fr. nome, gr. nomos – lege].
(Dicţionar de neologisme)

–NOM Element secund de compunere savantă, cu sensul de „care dirijează”, „diriguitor”, „conducător”. [< fr. -nome, it. -nomo, cf. gr. nomos].
(Dicţionar de neologisme)

NÓMĂ1 s. f. cangrenă a unei mucoase, din care se scurge un lichid cu miros neplăcut. (< fr. noma)
(Marele dicţionar de neologisme)

NÓMĂ2 s. f. diviziune administrativă în Egiptul antic şi în Grecia actuală. (< fr. nome, gr. nomos)
(Marele dicţionar de neologisme)

NOM1 s. n. (ant.) cântec religios al vechilor greci pentru solist, acompaniat de chitară sau de fluier, adresat unui zeu şi alcătuit dintr-o invocaţie, o povestire mistică din viaţa acestuia şi o rugăciune. (< fr. nome, gr. nomos)
(Marele dicţionar de neologisme)

-NÓM2 elem. „parte, diviziune”, „termen”. (< fr. -nome, cf. gr. nome)
(Marele dicţionar de neologisme)

-NOM3 elem. nomo1-.
(Marele dicţionar de neologisme)

nómă (boală, diviziune administrativă) s. f., g.-d. art. nómei; pl. nóme
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: no nom

Cuvinte se termină cu literele: me ome