notare dex - definiţie, sinonime, conjugare
NOTÁ, notez, vb. I. Tranz. 1. A însemna, a consemna ceva în scris. ♦ A însemna, a marca ceva prin semne, simboluri etc. ♦ A transcrie o melodie cu ajutorul notelor şi a altor semne convenţionale. 2. A aprecia pe cineva sau rezultatele cuiva prin note, calificative. ♦ A însemna pe cineva undeva în vederea sancţionării lui. 3. A semnala, a sublinia ceva; a reţine, a memora. – Din fr. noter, lat. notare.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

NOTÁRE, notări, s.f. 1. Acţiunea de a nota şi rezultatul ei. 2. Menţiune care se trece în cartea funciară referitoare la drepturile reale imobiliare înscrise în acea carte. – V. nota.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A NOT//Á ~éz tranz. 1) (nume, informaţii) A fixa în scris; a înscrie; a înregistra; a con-semna. ~ un număr de telefon. 2) (elevi, studenţi etc.) A aprecia cu o notă. 3) (elemente chimice, geometrice, valori numerice etc.) A reprezenta prin semne grafice convenţionale. 4) (idei, afirmaţii etc.) A prevedea cu un semn pentru a reţine sau pentru a nu trece cu vederea; a marca; a evidenţia. 5) A scoate în evidenţă (pentru a atrage atenţia); a reliefa; a evidenţia. /<fr. noter, lat. notare
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

NOTÁ vb. I. tr. 1. A însemna, a scrie (ceva), a consemna. ♦ A face o apreciere asupra cunoştinţelor cuiva (de obicei elev, student) prin note sau calificative. 2. A însemna prin simboluri (litere, cifre etc.) valori numerice, elemente, melodii etc. [< fr. noter, lat. notare].
(Dicţionar de neologisme)

NOTÁRE s.f. 1. Acţiunea, faptul de a nota; notaţie. 2. Menţiune în cartea funciară cu privire la drepturile reale imobiliare înscrise în ea. [< nota].
(Dicţionar de neologisme)

NOTÁ vb. tr. 1. a însemna, a consemna. 2. a face o apreciere asupra cunoştinţelor unui elev, student etc. prin note sau calificative. 3. a însemna prin simboluri valori numerice, elemente, melodii etc. (< fr. noter, lat. notare)
(Marele dicţionar de neologisme)

notá vb., ind. prez. 1 sg. notéz, 3 sg. şi pl. noteáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

notáre s. f., g.-d. art. notării; pl. notări
(Dicţionar ortografic al limbii române)

notá, not, vb. I (înv. şi reg.) 1. a înota. 2. (despre nave şi marinari) a naviga, de a pluti.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)

notáre, notắri, s.f. (înv.) 1. înotare; înot. 2. faptul de a naviga, de a pluti.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)



Sinonime:
NOTÁ vb. 1. v. înregistra. 2. v. semnala.
(Dicţionar de sinonime)

NOTÁ vb. v. naviga, pluti.
(Dicţionar de sinonime)

NOTÁRE s. 1. v. înregistrare. 2. notaţie. (~ ele-vilor.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: no not nota notar

Cuvinte se termină cu literele: re are tare otare