numerotare dex - definiţie, sinonime, conjugare
NUMEROTÁ, numerotez, vb. I. Tranz. A însemna o serie de obiecte sau de fiinţe cu numere în ordine succesivă (pentru a le putea identifica şi a le deosebi între ele). – Din fr. numeroter.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

NUMEROTÁRE, numerotări, s.f. Acţiunea de a numerota şi rezultatul ei; numerotaţie, numerotat (1). – V. numerota.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A NUMEROT//Á ~éz tranz. (obiecte, fiinţe etc.) A însemna cu numere în ordine succesivă. /<fr. numéroter
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

NUMEROTÁ vb. I. tr. A însemna cu numere în ordine succesivă. [< fr. numéroter].
(Dicţionar de neologisme)

NUMEROTÁRE s.f. Acţiunea de a numerota şi rezultatul ei; ordonare după numere; numerotaţie; numerotat. [< numerota].
(Dicţionar de neologisme)

NUMEROTÁ vb. tr. a însemna cu numere în ordine succesivă. (< fr. numéroter)
(Marele dicţionar de neologisme)

numerotá vb., ind. prez. 1 sg. numerotez, 3 sg. şi pl. numeroteáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

numerotáre s. f., g.-d. art. numerotării; pl. numerotări
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
NUMEROTÁ vb. v. pagina.
(Dicţionar de sinonime)

NUMEROTÁRE s. v. paginare.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: nu num nume numer numero

Cuvinte se termină cu literele: re are tare otare rotare